când am scris, am scris de nervi. eram sătulă de noi ăia ciudaţii, vroiam să fim normali. era cât pe ce să-ţi spun că vreau să ne schimbăm, poate destinul a fost cel care a intervenit şi ne-am despărţit. mi-ai lipsit? nu... aş putea trăi foarte bine şi liniştită fără prezenţa ta. e ciudat doar cum se învârteşte roata şi acum tu vorbeşti de normalitate. dar obişnuitul nu e pentru noi!