am fost azi la o mărire. mi-am putut învăţa eu frumos subiectele, când a fost vorba să scriu nu mi-am mai adus aminte nimic absolut nimic! bine că scriau toţi care mai de care. mai ales unul din spatele meu ce tot tuşea zicând "mai încet", "alierea", "da" . m-am enervat, m-am ridicat şi am plecat. putem merge şi săptămâna viitoare, deci nu am vrut să dau lucrarea, dar a fost musai. pentru ce??? eu dacă aş fi prof şi aş vedea lucarea studenţilor ce au venit la mărire aproape goală m-aş enerva, nu i-aş mai lăsa să dea încă o dată. când am ieşit din sala m-am apucat de bocit. cum dracu' nu mi-am putut aminti? am nervi de nedescris...mă duc să dorm până nu rănesc pe careva.
a bff is forever...because even you're not sure where you're headed it helps to know you're not going there alone. no one has all the answers and sometimes the best we can do is just apologize and let the past be the past. other times, we need to look to the future and know that even when we think we've seen all, life can still surprise us, and we can still surprise ourselves
gossip girl - season 2 - valley girls
gossip girl - season 2 - valley girls
mi-e dor de blogspot. mi-e dor de blog. nu îmi place deloc wordpressu', nu am găsit nicio temă care să mă reprezinte, care să mă inspire. mi-e dor să scriu. mi-am spus că dacă o să iau bursă o să-mi cumpăr domeniu. bursă nu o să iau şi tare mă îndoiesc că o să mă abţin de la blogărit. mi-a intrat in sange, sunt addicted. cât de curând o să pun blogul pe picioare, pentru că am multe să-mi povestesc...până atunci...ta-ta! :*
Livada cu vişini se numeşte.
ceea ce mă face să surâd în primă fază e faptul că mă cunoaşte de două săptămâni şi mi-a scris despre vişini. bunicii mei au un vişin în grădină, cine bea vişinată până uită de ea? cui îi place ciocolata amăruie cu cremă de vişine? cine bea prigat de vişine pe vremea când ieşeam în oraş "la suc"? :) plus că azi am primit de la mătuşe-mea un borcan de dulceaţă de vişine. evident, nu am apucat să-i povestesc depre sensibilitatea mea pentru vişine. mi-a trimis-o spunându-mi: "o poezie pe care ti-o dedic, deşi nu are vreun punct comun cu trăirile noastre ca şi cuplu".
e un film pe care l-am văzut în vreo cinci reprize, deşi e filmat cum îmi place mie şi îl aveam la o calitate impecabilă m-a plictisit enorm tema aborată. iubita dzamăgită de marea ei dragoste pleacă în lume să se regăsească. totuşi, ce mă face să scriu despre el? faptul că m-am identificat cu personajul(şi eu am căciulă dinaia verde şi aveam părul lung). dacă nu aş fi obligată de societatea în care trăiesc să fac facultatea categoric aş lua-o la goană în înconjurul globului. îmi şi imaginez vreo doi ani în care să nu fac altceva decât să umblu brambura şi să privesc oamenii.
aşadar am şi eu prima restanţă şi cred cu toată tăria că nu va fi ultima. analiza matematică e naşpa, inegralele sunt prea complicate pentru căpşorul meu. nu sunt tristă, nici dezamăgită, o să fiu dacă nu îl iau în restanţe. mâine iar am examen, dacă nu iau 10 o să intru în depresie instant.
şi nu prea am voie pentru că trebuie să încurajez, susţin moral, înmagazinez nervii prietenului meu. i se aproprie deadline-ul licenţei. îl simt că e panicat şi îi dau dreptate de aceea nu mă supar când începe să se certe cu mine din senin. nu a fost o muncă uşoară să-l fac să treacă de la "nu cred că ar fi bine să ne vedem joi" la "te iubesc", dar am reuşit!
deci am nevoie de rezultate bune la examenele din 4 şi din 11. la primul vreau 10 şi la al doilea minim 8.
îi sunt datoare lui zuzu cu un răspuns la întrebarea "care a fost scopul blogului". cred că am mai pomenit într-un articol despre asta. am început să scriu pentru a-l face pe un tip să mă descopere. şi din moment ce umblă după fundul meu în cel mai jalnic mod consider că mi-am atins scopul.
mâine de la 8, analiză matematică. nu am citit absolut nimic, niciun curs, niciun seminar...
ar trebui... ar trebui şi să-mi fac patul, ar trebui şi să mănânc... am făcut nişte balonaşe de săpun. plouă de zile întregi. ploaia nu-şi are locul acum şi aici. e ploaie urâtă. vreau ploaie scurtă de vară!
vreau... toţi vrem multe. mă bucur că am prieteni care mă ajută să obţin ceea ce vreau, dar nu am prieteni care să mă protejeze de ceea ce vreau.
schimbare...m-am schimbat. nu-mi mai pasă. de ce? mi-am dat seama că exist şi eu pe lângă restul. ce vorbesc... mereu am fost egoistă...m-am schimbat pentru că din când în când viaţa-ţi fute o palmă de-ţi întoarce capu' şi te obligă să schimbi direcţia.
nou... mi-e frică de nou! mie frică de noul ce nu e cum mi-l imaginez. chiar dacă ar putea fi mai bun tot mi-e frică şi mai bine rămân cu vechiul ce mă chinuie. şi totuşi se întâmplă să îi pese lumii de mine. de ce? pur şi simplu pentru că suntem oameni şi nu avem cum să stăm indiferenţi la trăirile celor din jur. ştiu că îţi pasă de mine pentru că şi eu mă sinchisesc pentru tine. îmi place când duce lumea muncă de lămurire cu mine până mă face să accept noul.
vinul... e mai bun vechi... vinul şi atât
viaţa... nu stă
mădă... îşi aminteşte mai multe lacrimi şi mai mulţi nervi decât râsete isterice şi dezbateri fără concluzii desfăşurate de-a lungul a luni întregi
trecutul... nici măcar nu constituie o bază pentru viitor
verde..."eşti verdele din roşul meu"
blogul... nu-şi mai are rostul (în forma actuală) pentru că mi-am atins scopul.
ultima postare!(de pe blogspot)
