înainte să încep balivernele propriu-zise vreau să le urez "la multi ani" tuturor celor ce au nume de flori, să aveţi un an plin de soare!


mie, de obicei, nu-mi plac onomasticile. de ce să venerz nu ştiu ce om ce, cică, ar fi fost sfânt la viaţa lui? şi de aia mă cheamă pe mine cum mă cheamă? ne... nu-mi place gândirea asta. dar, această sărbătorire e un pic altfel. nu-i cu sfinţi, deşi e o sărbătoare religioasă. astăzi sărbătorim florile, şi curajul lor de a se arăta soarelui. şi, bineînţeles, persoanele care, zi de zi, aduc recunoştinţă acestor fiinţe gingaşe purtându-le numele.

trebuie să mă obişnuiesc cu ideea că, de florii, nu se felicită numai florinele şi florinii ci şi daliile, lăcrămioarele, cameliile, crinele, violetele, vioricile, zambilicile, etc. în prostimea mea era să clachez şi încă destul de naşpa. mă sunase o prietenă ieri, că cică să ieşim duminică că îi ziua ei şi face cinste. eu, în gândul meu, cum dracu' să fie ziua ei? dar accept, cum să nu accept? după ce am închis telefonul, ţuşti pe facebook şi-mi confirm că nu-i ziua ei. o fi nebună? treaba ei, "beutura"-i gratis, ce-mi pasă? până la urmă, azi dimineaţă, am realizat că pe prietena mea o cheamă dalia, şi că dalia e o floare şi am început să mă gândesc: câţi cunoscuţi, pe care nu-i cheamă florin/a, trebuie să felicit?
neputând să-mi răspund am ales această cale, mai uşoară, şi anume acest post, pentru a le putea ura tuturor onomastică fericită!